Tag: tristete
See Me, Angel
by Thrystan on May.24, 2009, under Poezii
deep under the flesh
there’s a monster
that lost direction
lost affection
broken compass
and now it sucks life
right from its core
now it’s a whore
a demon, not whole
sinking in depression
i have had the impression
that there’s no god
that we’re only mud
plus an angel or two
plus an angel like you
this sand is shaky
this life is breaking
my breath is ceasing
because i am missing
an angel like you
i have invented a god
in my solitude and cell
i have created it from mud
and sheltered it from the rain
but that god has failed me
more imperfect than me
i am finally failing
i am finally free
and where is my angel?
as i’m sinking down under
there is great danger
that i’ll swallow a thunder
see the world torn asunder
and wonder…
is an angel like you
patient enough to see
the angel inside the demon
that’s me?
(for alle - te iubesc)
Ucis de mine,ucis de tine…
by Thrystan on May.18, 2009, under Poezii
Un vis e palid seara ca luna plina in zori
Si-o fiinta se destrama in zbor de grei cocori
Cand ea iti cade in fata de moarte secerata
Si raiul iti rapeste un inger far’ de pata
O crima fara nume si fara de-ucigas
Imi taie ieri simtirea si moare un fagas
De viata cea de vis traita doar cu ea
Dar a murit, s-o strang la piept as vrea
Scapare nu mai este cand ea azi a apus
Cu maini strang eu pamantul, s-a dus…
Adanc in amintire, gravata ca pe piatra
Sub ploaia de venin, am inima sfasiata
Si nu i-am spus chiar tot ce as fi zis
Ca ea e tot ce am, un basm fatal nescris
Prea cruda a fost firea luand-o prea devreme
Si-acum in nemurirea ea intra, nu se teme
Privesc drept in oglinda, si totusi mult pe langa
Nu am avut curajul acelui ce s-o planga
Si sparg a mea iluzie, hartie de lumina
Imagine cazuta din cioburi ce ma-nspina
E o sclipire-aparte in unul dintre ochiuri
O vad din nou zambind si-nghet
Apuc frageda sticla si uit de timp si locuri
Dar chiar si o iluzie aici isi are pret
Cand sticla e doar apa frigida si racita
In mana-mi e doar lama acida si simtita
Adanca precum clipa ce-mpinge ascutind
Un sentiment de vina in mintea-mi asurzind
Un fulger rosu palid incet se tot prelinge
Caci finul ciob de rai incheietur-atinge
Despica cu-ngrijire in lung pe viata-puls
Si-artera vinovata este pe drum de curs
Un rosu rece sadic imi invadeaza mintea
Este un sange amarnic si fara de cuvinte
Far’ pinteni zbor si orb imi caut tinta
Dar dorul greu din urma-mi prinde
Incet se scurge viata in fluviul rosiatic
Un sange ieri al meu, un cal acum salbatic
Scapat din suflet singur si indreptat spre iad
Iluzia se sterge , incep, alunec, cad
Intind o mana alba far’ vlaga pentru a prinde
O poza doar a ei, dar sufletul ma vinde
Si cad far’ de putere, inghit in sec si tac
Facut-am mie crima si acum voi stii sa zac
Dar usa se deschide si o lumina-apare
In groaznic ochii-ngheata de astfel aratare
E ea prea ingrozita de moartea mea de vena
Uimita, siderata de-o viata prea perena
Alearga ingrozita sperand a ma salva
Constiinta mi-e blocata, si vazul nu mai vrea…
O –aud doar suspinand si eu ii simt caldura
O lacrima fierbinte imi uda-ncheietura
Taiata, secerata si moarta fara esenta
Tot trist ei i se pare, un gest imens, dementa
Caci am crezut-o moarta, dar fost-a doar un vis
Si pentru asta moarte, eu viata-am interzis
Doar mie, numai mie, si numai eu sfarsind
Un pictor are arta pe sine zugravind
Si criminal vorace e-acela car’ pe sine
Ineaca,omoar’ , taie in procedee fine
Prea trist ales-am iadul sa-mi fie un final
Ucis fiind de mine, prin visul mult fatal…