Tag: tristete
Mormantul anonim
by Thrystan on Sep.24, 2009, under Poezii
Nu mai am forta sa respir o ultima data
Am uitat cum era sa iubesti pur
Cum este sa fii un inger fara de pata
Sa nu stiu sa mint, sa ucid sau sa fur
Uitat de toti in ultimele clipe sunt sigur
Ca n-am trait in van desi degeaba sunt
Acum nu-am trebuinta si pot sa fur ,sa mint
Dar o iubire las in urma si doare ca pumnalul
Pe care in spate il aveam de ani
Fiind gata de un sfarsit , cu trist semnalul
Caci singuratatea mi-a fost bogatie si bani
Si trebuie sa plec pe acest prim drum final
Pe care mereu il visam inspaimantat
Stiind ca dincolo nu poti sa mai iesi la un mal
Nici chiar tu sa fii cel prea vultur avantat
Sunt acum un ritm de dans demodat si uitat
Nepurtat ca o haina roasa cu a sa poza falsa
Nu am nici o balada, am murit necantat
Ganduri au ramas, dar de spus nu ma lasa
Si nimic mi-este vrerea caci cazut astazi sunt
Chiar cazut in tacere, in sicriu, in mormant
Nu vreau sa fiu uitat, sa nu fiu stiut
Calcat pe pamanturi de flori inforite far’ nume
Nu am fost decat om, pe departe nu sfant
Si o viata a mea a ramas si in fum e
Picaturi vaduvite au cazut doar ca ploi
Imposibilitate
by Thrystan on Jul.22, 2009, under Poezii
In fiece secunda a sumbrei existente
Simtim doar mangaierea afabilei demente
Cea care ne scufunda in bezna de apus
Cadem azi in tacere , oricine-i e supus
Nu pot doar sa rezist, un suflet vesnic trist
Nu sunt un oarecare , dar nici macar artist
Si ma scufund in timp si poate in uitare
Dar va voi regasi , orbiti fiind de alt soare
Sunt dominat de vise , prea mult inselatoare
Renunt la realitate, cosmaruri-ncantatoare
Trecuta-i baricada din minte alungata
Este o prima regula , din viata cea ratata
Dar vin candva momente , in viata mult prea rare
Cand vocea ta se-aude chiar si in departare
Si ochii te privesc cu a lor nebunie
” Ce spui e imposibil, oricine doar o stie”
Ma neaga si alunga din suflet o durere
Acea multime-nalta cazuta in tacere
Caci toti privesc adanc si totusi mult prea des
Imi este imposibil sa ma fi inteles…
Si ne vom prabusi…
by Thrystan on Jul.13, 2009, under Poezii
M-ai mintit de sute de ori si nu am stiut diferenta
Doar patru pereti si o lume , ne desparte dementa
Si o secunda prea mult ce ma inchide departe
Uitat de pamant si de cer, inconjurat doar de soapte
Si ma porti cu tine ca o pala amintire
Dar eu ma mai port cu tine ca un Romeo in nestire
Caci stinsa e flama ce ne-aprindea prea devreme
S-a scurs si simtirea impartita intr-o clipa de placere
Acum suntem doar poze inramate in durerere
Iar noi deveniram doi monstrii fara de vrere
De ce-am cazut de jos far’ a fi avantat?
De ce nu mai e sarutul pentru care am riscat?
O negura se lasa pe ochii negrii ce ma urmaresc
Si incet imi intineaza inima si stapaneste cuget
Departe de a incerca sa regret sau sa ma feresc
Un demon e-n mine dar domin ca fulger pe tunet
De voi cadea ca frunza ce toamna isi ia zborul
Si ea e prabusita cazand ca si cocorul
Cuprinsi in doi de ura , de frica sau de patimi
O panza impartita, pictata astazi doar in lacrimi
Venin si fruct
by Thrystan on Jun.26, 2009, under Poezii
Drumurile mele merg mereu inapoi
Cine se mai intoarce sa le priveasca apoi ?
Cand ploua smoala si cad aripi, am zbura
Ne credem niciodata singuri,de-am afla…
Cum cu ochii inchisi ne cunoastem mai bine
Simt cu suflet deschis, ce cinci inimi ar tine
Si inghet cand simt ura,receptata inapoi
Ce rost are simtirea, sa stiu ura din voi?
Calatoresc pe acelasi drum prafuit si sec
C-un profil antipatic si viitor ma intrec
Vad in spate senzatii de viata ce-au trecut
Frunze moarte ce-odata traiau, cald pulsand
Dar vreau sa fiu mintit, sa fiu iubit chiar fals
Sa fiu martir o clipa de propria-mi ura ars
Din ultimul nebun sa fiu Adam ce strica
Edenul printr-o Eva ce-aduce evul palid
Stiind ca viitorul e crud si fara frica
Si fructul e desert, un sentiment e arid…
Clownul
by Thrystan on Jun.22, 2009, under Poezii
Un clown impleticit pe drumul vietii ii cauta sensul
Isi cauta viziunea fara de a-si fi reglat tinta, mersul
El rade pentru plata ce-i face viata vie,dar doare
El rade mie , tie ,dar sub o masca un suflet moare
Il calca in picioare un zeu ce-i e mai mic, meschin
Stapan ce nu-l mai are, desi libertatea-i spin venin
Se lupta pentru a rade si probeaza multe coroane
Clownul se ridica si cade, ah, de-ar fi doar toane
Fiinta n-are viata daca ea n-o simte, sau traieste
Un astfel mascarici traieste viata caci se plateste
Surprinde aspecte nu ale sale, tristeti si umbre
Si umbra sa e sincera si alba, in lumini sumbre
Culoarea sa e steagul ce ne anunta mereu veselia
Dar negrul si-el exista, inauntru,in cenusa-i faclia
Ar vrea si el o arma sa-ucida cei ce rad inutil
Ce il fac sa se simta copil, nedorit , prea futil
Penitenta e arta si-instrumentul e auto tortura
Oare de ce un om minunat isi reneaga natura?
Pentru o viata de prefaceri, mime, stime
In rasete si-ovatii un suflet sufer’ crime
Apusi Luceferi
by Thrystan on Jun.09, 2009, under Poezii
Sunt prea bogat pentru a zace-n asta boala
Un munte de simtiri prabusit peste mine
Sunt ca o unealta mult folosita si goala
Astept ziua roua inchinand sa m-aline
As vrea sa-nghete clipa si cerul jos sa vina
Sa-i contemplez prezenta angelica si fina
Caci trupu-i o gradina de trandafiri maiastrii
Iar ochii-nchid tot cerul in straluciri de astrii
Iar torta buzelor ma indeamna a pune o dorinta
Pe care doar sarutul a implini-o poate
N-avem destul din rai, din iad sau din credinta
Sa cred ca esti reala , nu rasuflari si soapte
Mi-esti muzica ce-nfioara ca picatura rece
Pe pielea calda, moale,cand timpul nu mai trece
O vana pulsand plina d-esenta ta de-a fi
Boboc de floare alba caznind a inflori
Esti steaua nova alba in clipa ei de gratie
Ce face din sfarsitu-i stelara grea senzatie
Un scrijelit luceafar, pe cer un giuvaier
Cand cerul te va prinde voi sti ca astazi pier
Si nu este nevoie sa prind un inger viu
In cusca de-o secunda iubind a-l sti aproape
Caci te-am avut pe tine, dar n-am stiut sa fiu
Cristal in palma ta si podul dintre ape
Prea sus tu esti de mine, din vita ingereasca
Un pamantean nu poate perfect sa cucereasca
Ramane-un singur gand impur de-ar fi real
Eu sa ucid pe mine, sa fiu in rai, pe-un mal
Dar vai caci malu-i negru iar clipa-i sufocanta
Din rai am lunecat-a in iadul far’ de apa
Si-nchid un ochi strivind o lacrima de ura
De ce nu-esti tu aici, ca mine de impura?
Si prins imi e destinul in lanturi ferecate
Blocat in pesteri negre, in iaduri desantate
Ma vezi orbind, cazand, departe iar de tine
O crima ai produs tu, ucis dar sunt de mine
Si nu te lasa gandul, esti una cu Fiinta
Ce-a harazit iubirea si mila, si constiinta
Ce poate face-un inger cand demon i-este drag
Prea mult eu te iubesc in jos ca sa te trag
Vrei iadul doar cu mine, sa impartim durerea
Ma doare sa refuz, dar crunta-ti este vrerea
Fii inger draga fiinta, nu demon ego-ucis
Fii un cristal,lumina, nu-amorul ros’ inchis
Dirt
by Thrystan on Jun.06, 2009, under Poezii
1
i sold my soul to death
i couldn’t stand my breath
i cut my flesh too much
i couldn’t stand the touch
and this is only a monster
the demon that you hate
and i am not your answer
and death’s my final fate
today i can’t repent
my god is ignoring me
i try to cry, i can’t
my god, my lord is she…
i’m trapped before tomorrow
in bleeding and despair
i’m letting out the sorrow
broke doll, with no repair
2
i’m searching for myself
‘n the mirror and in you
i’ve given all the help
to people, old and new
i want a space… my own
a cross inside your soul
my synapses were blown
dramatic white black hole
and nothing hurts me now
when you are all but near
there’s nothing here to wow
a “me” that’s filled with fear
i’ve given all i’ve got
and still there’s more to give
i’ve given up on me
or else i couldn’t live
3
an angel stole my sight
approaching my heart beat
i’ve lost my sight and kite
i’ve dragged my feet…
i’ve been walking for years
without a destination
i’ve been drowning in tears
and she’s my mortivation
we’ve seeded a tree of life
as my death was blooming
we have polished the knife
i’m tired of resuming…
a tear in the corner of my eye
a tear for each time i want to die
a smile for each time i wanted to live
i’ve never smiled, please believe
4
i want to be like you
so pure and alive
i’m rotten inside, it’s true
only my core can thrive
i open my eyes each day
to see the same jail cell
i hate the price we pay
to lay a life in hell
and i’m glad that i’m crying tonight
glad that my soul felt a bite
a chunk of it’s missing for you
i am the same, only blue
i am a piece of dirt
where you’ve seeded a flower
i want to be hurt
forever, for an hour
5
i’ve had my share of life
i want my share of death
i’ve finished tears and cries
my soul has wet the bed
there’s nothing here for me
unless you count the pain
that sets me free each day
i’ve tears for your rain
the lies we’re told as youths
’bout flowers and sweet princesses
are tragically the truth
we’re junkies, soulless messes
the lie i told today
was me saying “i love you”
and my lips became grey
i’m talking to myself, it’s true
6
i am all alone in dirt
fragile and so dead
nothing left to hurt
i am all i know
all i know to hurt
i am my own man
just a piece of dirt
i have no more tears
so i’m crying blood
i gathered all the fears
inside a bitter flood
and this is my own world
sadistic, sick and sour
it should be left untold
but this is my last hour
Für den Engel liebe ich
I’m your maneuvered doll
by Thrystan on Jun.02, 2009, under Poezii
You are my ecstasy pill
A perpetual mind drill
Making me a numb machine
Making me love, and sin
I was a nobody boy
Had no name to go with the face
Now I am just your nobody toy
I lick on your every pace
Some may want to be used
Discharged or drained of life
But with too much, you feel abused
And her touch becomes knife
I crawl behind you, torture me
With tears of blood in my eyes
I never wanted to be me
No matter how many the tries
You smile and pat my head slowly
And this second is drowning
Never thought I was the only
Pain is never astounding
You turned me into a vibration
Of what you feel or ail for
A metallic doll ready for satisfaction
But still ,not a human, a doll…
Picaj…
by Thrystan on May.30, 2009, under Poezii
Salcie plansa stai langa mine
Ramai in bratele mortii pana maine
Si daca esti singura…
Imi voi scrijeli numele pe scoarta ta
Si daca vreodata e toamna
Te voi incendia…
Oras vesel ingheata
Caci maine-i prea cald
Si de vei fi vreodata fantoma
Voi veni cu circul la tine
Soarta ta e-n piatra…
Papusa cu ate taiate de mine
Te uiti in gol la papusarul tau
Caut un nod…sa-ti redau viata
Cauta-l si tu pe al meu…
Sedativ placut lasa-ma
Caci ai intarziat
Du-te cu Dumnezeu
Dragoste calda apasa-ma
Cu o crusta de gheatza
S-a stins Aurora boreala…
Suicide domes
by Thrystan on May.28, 2009, under Poezii
From domes I see the world
Teenagers suiciding
Their mortal love is told
Till stars will quit colliding
Teenagers’ suicide
From domes it seems so small
Their silence and the pain
My, their, our wall
From domes I witness scenes
Last letters and last kisses
In love nobody wins
And everybody misses
From domes I’ll throw myself
To see me loving you
From domes, so tall that sky
It’s blue, as blue as you
Those domes of pain and sight
Where teenagers were seen
At day or maybe night
Their love… nobody’s win
From domes I hit the ground
She did it before me
From domes we make no sound
When falling we come free….