Thrystan

Cu ceva timp in urma scriam despre filmul “The Road” aici, in speranta ca voi vedea un candidat cu adevarat important pentru Oscaruri 2010, dar se pare ca m-am inselat. Aruncandu-mi ochiul critic peste pelicula cu o saptamana in urma, am descoperit un Viggo Mortensen imbatranit, nebarbierit, slab si amarat, care isi taraste zilele intr-un peisaj postapocaliptic.

Da, filmul te deprima grav… Nu, nu este o drama reusita. Iata trailerul:

Povestea e simpla: SUA s-a dus dracu’ si restul planetei la fel, probabil din cauza unui razboi nuclear. In iarna artificiala ce urmeaza, un tata (Viggo) si fiul sau razbat printre ruine si tone de cenusa, incercand sa caute de mancare. Ei se vor confrunta cu gloate de canibali rednecks (parca-mi aduce aminte de mizeria aia de True Blood) si cu tristetea peisajului dezolant.

Charlize Theron joaca si ea un rol secundar, fiind pusa mai degraba pentru eye candy, decat pentru vreo prestatie demna de premii (la fel de prost plasata in film ca si in cacatul de Hancock). Per total, daca ai vazut The Machinist, stii cam cat gri si negru ai sa gasesti in nuantele acestei productii… poate chiar mai mult. Plictiseala acestei depresii artificiale te va dovedi probabil la 70% din film si o sa atipesti…

Robert Downey Jr. vrea sa fie Johnny Depp aproape la fel de mult cum Banica Stefawney Jr. vrea sa fie Banica Sr(L). Am zis! Nu stiu daca a observat cineva, dar Iron Man-ul cu ochii bulbucati de broscoi a inceput sa adopte de vreo 10 ani atitudinea betivo-boema a lui Depp, plus ca imprumuta din gestica, mimica si manierismele lui Jack Sparrow.

Sherlock Holmes? O porcarie de film… si ce e mai rau, o porcarie cu pretentii. Iata traileru’:

Lasam la o parte faptul ca am vazut filmul la Starplex (Iris Mall, Auchan), in ultima sala de pe ultimul coridor din lume si ca eram aproape singur in sala si ca alea 2 ore au fost proiectate de pe pelicula… Sigur treceam peste ele, daca filmul se ridica la inaltimea productiilor obisnuite ale lui Guy Ritchie.

Robert Downey Jr. joaca mult prea slab, mai ales avand in vedere ca a luat Globul de Aur pentru rolul asta, iar de Jude Law nici nu mai vorbim… e cel mai nefolositor sidekick cu alunita din lume. Iar personajele feminine sunt mega slabe, chit ca e vorba de fata din “Wedding Crashers” si “The Notebook” sau de britanica aia pistruiata, care e doar o povara pentru Law.

Raufacatorii primesc mai putin timp pe ecran chiar decat roscovanul midget care tot apare prin indiciile detectivului boxeur alcoolist. Si faza cu aruncarea Parlamentului in aer?! Atata de fumata! Guy Fawkes anyone? V for Vendetta? O tona de alte filme/carti/intamplari reale? Asta e un film de nota 6, maxim. Iar pentru cei fermecati de filmele lui Guy Ritchie/Downey Jr/trailerul filmului/glume seci… get off your pedestal!

Filmul asta ori va fi un mare esec, ori un hit… Povestea o stim oricum cu totii, dar e foarte probabil ca tot filmul sa se bazeze pe Johnny Depp sa il salveze de la a cadea din grotesc/inedit in ridicol. Avand in vedere ca e facut de Disney, nu  ma astept chiar la un fiasco, totusi:

Trailer nou, 2010:

Televiziunea rage ca Avatar e filmul anului 2009… Probabil n-au vazut Inglourious Basterdz… Bloggerii piscotari care s-au dus moka la avampremiera intr-o sala rezervata doar lor EVIDENT ca afirma ca filmul a fost bun. As vrea sa vad unul cu destule coaie sa conteste acest val de pareri pro.

Avatar este o laba trista si o plictiseala. Stiti ce mi-a placut la acest film? Nachos, de la Movieplex… si poate niste CGI. Iata trailerul:

Cica James Cameron a tesut o poveste romantica, menita sa ne dea pe spate si sa stuchim Titanicu’ si Terminatoru’ de parca nu ar fi existat. Tot ce vad e un SF plictisitor, a carui atmosfera tipa Starship Troopers, in vreme ce universul imprumuta din farmecul seriei Final Fantasy. De-a lungul acestui produs ambalat in CGI 3D simteam mai degraba ca imi testez placa video, decat ca vad un film.

Efecte peste efecte, inghesuite pe ecranul enorm, dar superficialitatea lasa sa se vada prin panza sa subtire de paianjen PR-istic ca e totul doar o bula de sapun. Personajele erau slabe, aveau motivatii proaste si nu jucau deloc convingator… Nici povestea nu era prea impresionanta, caci puteam sa jur ca totul se va desfasura dupa cum am prezis.

De ce ai merge la Avatar? De cei ai da 28 RON pe un film 3D de acest gen? Pentru ca de la CAM la DVD Rip e un drum lung… sau nu. Cat despre bloggerii mocangii care s-au inghesuit sa vada si sa laude filmul… ei zic totul despre tagma bloggerilor romani (foamete, piscotarie, mokangeala, pomanageala, miserupism, pupincurism, vrajeli ieftine).

Noroc cu mine, ca le spun pe bune. Nu vedeti AVATAR, e o MIZERIE!

“2012″ e genul de film care ar fi perfect fara actori, chiat ca m-as holba 2 ore la efecte speciale de toata frumusetea, condimentate cu pauze random in care nu se intampla nimic. Evident, carnatul de Woody Harrelson e distribuit si in mizeria asta, dupa ce a fost secundul unui pustan in Zombieland. John Cusack e neglijabil in cacatul asta, care are la fel de multa treaba cu actoria ca si Banica JR.

Trailer aici (yuck!):

Povestea e clara… Soarele trage un partz (a la “Knowing” cu Nicholas Cage), miezul Pamantului miroase flatulenta, se agita si apoi incepe sa dea cu coatele in placile tectonice. Astea se rastoarna nemaisuportand americanii obezi umflati de Mac si Coke, in vreme ce China o duce fain frumos si isi construieste Arce pentru a salva umanitatea.

Clisee, replici reciclate si expirate, familia dezbinata care se uneste pe muchie de Yellowstone, oamenii bogati si rai care se salveaza prin puterea banului, ucrainianu cu accent rusesc care e pimpul tuturor… bla, bla, fucking bla. Sincer, daca ti-a placut filmul asta, ai o mare, mare, mare… problema. E anti-cinematografic, nu are nici o treaba cu arta, e opusul a orice se chinuie unii sa trezeasca in sufletul uman. E o mizerie pretentioasa cu succes la box office.

Aparent criticii afirma ca The Road, cel mai nou film cu Aragorn/Viggo Mortensen ar fi un candidat serios la Oscar 2010. Evident, avem de-a face cu inca un film despre si cu apocalipsa, doar ca acu’ lucrurile iau o intorsatura post-apocaliptica si cativa nefericiti o ard Mad Max-style dupa dezastru.

Iata si trailerul:

Distributia ii include si pe Charlize Theron (:X), Robert Duvall (n-ai murit ma? mare minune ca nu repari masini sau nu esti antrenor de fotbal american) si… alti actori de care nu imi pasa. Cica partea interesanta a peliculei ar fi lupta pentru supravietuire si cafteala cu niste grupuri de… canibali. Tender, right?

Pana la Oscar e drum lung si tre’ sa te bati cu superproductia “Inglourious Basterds”… In cazul in care va intrebati, da, filmul seamana foarte mult cu seria de jocuri Fallout.

Tocmai am vazut un film care cica ar fi socant si chiar este intr-o mare masura… “Antichrist” e primul meu contact cu opera lui Lars Von Trier, cel care a scris si regizat aceasta productie bizara. Nu va asteptati la prea multe personaje, caci 2 ne vor fi de ajuns pe parcursul a o ora si jumatate… Despre ce e vorba? Un cuplu face sex si intre timp le sare copilul pe geam si moare…

Cum se confrunta ei cu situatia? Prost… foarte prost. Cei doi se retrag in padure si se lupta cu natura… umana.  Iata trailerul:

Nu ne complicam cu nume de personaje, de vreme ce ei doi se numesc simplu, EL si EA. El e jucat magistral de Willem Dafoe, dar nici Charlotte Gainsbourg nu sta prea rau. Primele 5 minute ale filmului sunt cea mai buna parte a sa, dar de mentionat sunt si cele 2 faze care definesc aceasta pelicula:

1) momentul cand EA il loveste pe EL cu o scandura peste penis, apoi i-l freaca pana ejaculeaza sange, urmand apoi ca sa ii gaureasca piciorul cu un burghiu
2) momentul in care EA isi taie clitorisul cu o foarfeca ruginita

Morala filmului? Femeia = diavol = haos = natura.

Astept cea mai noua animatie a lui Tim Burton inca din 2008 si iata ca in sfarsit am avut ocazia sa vad “9″, sau “Nine” sau cum vreti sa ii spuneti. Lansat oficial pe 09.09.09, filmul nu s-a dovedit a fi un hit, in special prin faptul ca are o tema post-apocaliptica nu prea gustata de masele spalate pe creier, care mananca Pixar si Dreamworks pe paine.

Iata si trailerul filmului:

Povestea este foarte buna, dar este spusa in graba si se vede ca s-a tras de un scurt metraj pentru a se injgheba 1 ora si 10 minute de animatie a la Tim Burton. Personajele nu sunt clar conturate, iar personalitatile lor sunt superficiale, poate in afara de domnul “9″, a carui voce este Elijah Wood (care a luat o caruta de bani pentru 2-3 cuvinte). Per total, filmul este de nota 7.5, cu multa indulgenta si cu mentiunea ca atmosfera burtoniana cu accente steampunk este probabil punctul forte al peliculei.

As putea spune ca personajele negative sunt mult mai bine conturate decat cei 9 temerari ramasi sa salveze lumea post-apocaliptica… Sa speram ca “Alice in Wonderland” nu va suferi de aceeasi superficialitate ca si “9″… Observa cineva o MARE, MARE asemanare cu grafica/povestea/universul jocului Bioshock? Un mic iz de comunism? Putin War of the Worlds? Niste “Big Brother” (cartea)?

Asa se intampla cand astepti prea mult timp un film care are toat sansele sa iti placa… Il vezi noaptea tarziu, pentru ca nu ai rabdare pana a doua zi si pentru ca asculti soundtrack-ul sau de mai bine de 2 luni. Speri la o atmosfera SF de calitate, gen Sunshine, sau hai, putin mai creepy, plus un Sam Rockwell cel putin la fel de psihotic ca in “Choke”.

Ce obtii? Moon, din pacate:

Zic “din pacate”,  nu pentru ca filmul ar fi rau, dar pentru ca asteptarile mele erau foarte mari. Asociam faptul ca e Clint Mansell pe soundtrack cu opere de exceptie gen “Requiem for a Dream” sau “The Fountain”, dar filmul are doar un miligram de depresie, acolo unde peliculele lui Aronofsky aveau tone. Si nu pentru ca nu ar fi el implicat in proiect, ci pentru ca povestea filmului se stalceste pe parcurs, iar la final totul este grabit inutil, catre un final previzibil.

Daca vreti pe cineva sa dati vina pentru acest semi-insucces, uitati-va la Duncan Jones, aka Zoey Bowie, fi-su lui David. E drept ca Sam Rockwell face tot posibilul sa creasca nivelul acestei drame SF, ajutat si de robotul Kevin Spacey, dar filmul ramane doar o depresie de o noapte si nu un “cult hit” ca “Sunshine” sau “Requiem for a dream”. Incercati totusi sa-l vedeti… who knows?

Daca gusti operele lui Mansell si asculti soundtrack-ul “The Fountain”, iata o melodie pentru tine:

Un film pretentios se iveste in aceasta toamna, promitand a fi un soi de Twilight britanic, nu atat prin prisma unui protagonist efeminat, cat prin tema: viata eterna si supranaturalul, amestecate cu viata cotidiana a secolului 19. E foarte greu sa te ridici la inaltimea operei lui Oscar Wilde, iar sansele ca filmul sa fie un esec sunt destul de mari, in special daca povestea a fost deformata.

Iata si trailerul:

Ben Barnes il joaca pe etern tanarul Gray, iar Colin Firth este prietenul sau de nadejde, Lord Henry Wotton. Hedonism, orgii, un chip etern tanar si un oareshcare “blestem” al tineretii vesnice sunt teme fumate, dar macar acum apare si celebrul tablou in peisaj, plus o urma de telenovela aka iubirea efemera a lui Gray.

Din cate am citit, 2 lucruri ar fi impresionante la filmul asta: soundtrack-ul si (cica) frezele personajelor, care aparent merita un Oscar pentru coafura, mai ales geluitul protagonist.