Thrystan

Ain’t got a song for  bleeding hearts
‘Cause love’s a fuckin’ game of darts
We have no winners or no prize
But victim is the one that fries…

She left you, huh and got another ?
So shoot yourself and curse your mother
There’s place and space for any dumb
And rope and hanging for the numb

The highway is a road to sun
Just drink and drive and crave real fun
You ain’t gonna live forever
So grab the wheel , pull the lever

And speed on dust , roadkill your lust
You found it , kill it , it’s a must
Too bad the hell got crowded soon
We planned to get there till the noon

Why’s murder sin , if it’s my win?
I spill the blood , habit of kin
Revenge my wine , champagne my crime
I’ d cut them all if I had time…

This is a moral story bitch
About  corpse smiling in a ditch
The smile from ear to neck
It’s carved in knife , a bonus check

So listen wide and do as said
More mass destruction and less aid
We need the pain , someone to blame
A one to knock hell’s door for fame…

Daca ti-a murit copilul de curand si era mai nabadaios, ei bine a supt pula. A lui Michael Jackson, pentru precizie, pentru ca Jacko e acum in iad deflorandu-ti odorul. Si grav e faptul ca odrasla ta moarta va ramane cu bucati de King of Pop intre dinti, deoarece mumia avea cancer de piele (sau se intalnea cu Pamela, ceea ce e tot aia).

Intre timp, iata un accesoriu care e MUSAI, daca esti un mic Michael in sinea ta:

Miliarde de viermi secerati de o singura lovitura
Calcati in picioare, cazand din picioare cu ura
Cu inima in gat putrezind mai tare, si te doare
Cand te imbeti din ura lor si prosperi, tu tumoare
Exilat in mentalul propriu, prefacut a fi legat
Ai ramas fara de aer, aerul cel expirat
Te lovesti de ziduri grele, tone mii pe pieptul tau
Construite din regrete, stii ce-i bun caci tu esti rau
Vezi suvite rosii, sange , se preling pe buze calde
Ganduri negre ai cu mii, dar viziunile tot albe
Te-ai jucat cu foc, cu smoala, cu om si cu viata sa
Aruncat-ai cu o arma, doar sperand ca vei scapa
Chinul zilnic ce te-apasa, cand te-ntorci esti secerat
Moartea face o grimasa, stie ca tu nu esti cel scapat
Esti al lumii, dar aparte, apartii lumii de jos
Imparatul, cap de moarte, ura in fiecare os
Ochii tai, cenusa vie, ce se stinge intr-o crima
Palid esti ca o victima, viata ta este o mima
Esti aici pentru ca teama nu avea o plasmuire
Esti aici pentru ca omul nu avea inchipuire
Tu distrugi, iubim in sange, sa avem torturi eterne
Tu alungi, lumea se strange, carnea proaspata se cerne
Esti un trup dorind nefiinta, suflet aprig de scrum ars
Geniu rau dorind nestiinta, demon acru, cu gust fals
Cand iubim tu casti o gura, haul iadului sa-l ishti
Nu ne statea in natura, sa iubim, sau sa fim tristi
Esti al saselea crai negru, ultimul ce ne ucide
Poate al saselea eretic, inca un Iuda ce ne vinde
Sase ai tu drept cuvinte: “un cuget negru te va prinde”

E un inger sus in cer ce indraznit-a in jos privirea
Prin pamantul reci’ ca fierul, reci’ ca firea
Si a sa patruns’ ocheada chiar strapuns-a totul
Ajungand ea insa in iadul, in care era netotul

El, un demon ca multi alti, ea un inger far’ de seaman
A inceput incet sa bata ceva cu iubire geaman
Ah neliniste, tu umbra ce intuneci colt de rai
Vai lumina prea ciudata in ast’ iad esti soar’ de mai

Edenul nu mai e casa, ci o vatra de foc, chin
Iadul nu mai e taram de vatra , ci o scuturar’ de spin
Lantuirea celor doi trece  prea mult de nefire
Inger sa iubesc pe demon, cutezanta! , ce nestire?!

Ea se roaga noaptea lunii sa ii dea un somn cu vise
El vorbeste apei moarte sa ii aduca ce poftise
Stiu cei doi de unul altul, de iubirea ce isi poarta
Dar nu pot sa o arate, cum un orb nu poate arta

“Domnul se va mania!” , “Ah din iad eu voi cadea!”
Se gandesc cu fior cei doi, ca nicicand se vor avea
Fata lui de smoala cade, fata ei de cristal plange
Ea se zbate in zbor de paseri, zbatul lui e fiert de sange

Intre cei doi zace insa, si pamantul cel uitat
Peste care timpul nins-a iarna rece, si-a inghetat
Dintr-o data palid iadul , intr-o zi el are-un gand
“Azi e frig si neamul drac nu ma va vedea fugand”

Caci si ea de sus, chiar stie ce gandeste al ei drag
Adormiti vazand ea ingeri, la Eden sta bland in prag
Si-l zareste : soimul negru, peste gheata fara de limiti
Inim’ bate cu speranta ca cei doi vor fi uniti

Se preface mandra luna intr-o umbra, intr-o doara
Ca si mandra fata inger, sus in jos ea sa coboara
Umbra neagra si scanteie, contopind aria noptii
Impotriva tuturor, Creatorului si sortii

“Te iubesc mai mult ca focul ce imi da viata, esenta”
“Te iubesc ca Dumnezeul ce mi-e suflul si prezenta”
“Te-as iubi secole negre, caci tu alba, contopim”
“Te-as iubi cat nova tine, ca o nova sa murim”

Si-n sarut uniti ei stau, statuari, frumosi, galanti
Insa soarta are un zar, chiar si pentru asti amanti
Se ridica norul umed ce adapostea ieri luna
Si se-arata cu manie Domnul mandru avand cununa

Clocotind e jos si iadul, haul negru s-a aprins
Domnul urla: “ Asta-i veacul in care un inger stins”
“M-a tradat pentru o fiinta mult prea jos pentru mandrie”
“Doamne iarta, dar pe el, si pe mine, te manie!”

Lava-uscata clocotinda, iat’ apare si Satan
Surprinzand romanta-n scena, peisajul diafan
Cu un zambet de cenusa se preface enorm uimit:
“Cum un inger pur si-un demon, pe pamant s-au contopit?”

“Piei Satana!” tuna Domnul, “lasa ast’ la judecata”
“ Caci mai dreapta este spada cand de Mine e-ndreptata”
Ascuns gandul si-l ridica tatal negru al uriciunii
Cu un jungher rapid strica vocea rece a ratiunii

Junghiat cade demonul intr-o balta rea de sine
Domnul cutremura bolta prabusind zile senine
Peste negrul stapan demon ce fugind ii rade in fata
“Cum jucam noi cu iubirea, cea subtire ca o ata?”

Fata inger se topeste , cade lang-al sau iubit
Praf el este acum si doare, doare rau caci s-au dorit
Vazand jungher langa corpul, care rece inghit’ neantul
Isi ia locul in tais, curmand viata ca si-amantul

Si cu zambetul pe buze zice rece catre Domnul
“Ocupat tu esti acum cu o razbunare fada”
“Dar pe ingerul tau drag, nu-l lasai la fiinta draga”
“Si s-a dus al meu, chiar demon, pentru mine era totul”

Cade ingerul pe solul ce se strange incet si plange
Consternat din cer si Domnul cugeta si ganduri strange
“Fost-a rau c-a fost iubire, dincolo de porti de rai?”
“Demon este doar acela ce iubind nu poti sa-l ai?”

Incet se sfarsi cuvantul, Domnul este iarasi sus
Tot pamantul plange sub, dar ii este Lui supus
Cele doua corpuri pale se preschimba incet si iata!
In cascada ce sta sus, si el jos, un pisc de piatra

Ca iubirea ce le-a fost fatala ea coboara catre el
Apa-i lina si domoala, imblanzind piscul rebel
Contopiti macar acum, si se pot iubi in pace
Ea ca apa cristalina, el ca stanca ce-o atrage

Domnul lasa aceasta in voie, El stiind ca e pacat
Sa arunci iubirea in van, ce-i ucis sa fie uitat
“Nici perfectul nu-i perfect, cand iubirea ne patrunde”
“ Domnul nu mai este Domn, si iubirea nu s-ascunde”

De in viata suntem poli, cei opusi, dar noi simtim
E ceva in noi ce bate, si iubirea noi o stim
Nu lasati sa treaca clipa, doar temand un sacrificiu
Cu-el fii una, cu-ea fi unul necontand negru auspiciu!

My very own “Luceafarul”… Nu-ti place? Sa te vad pe tine scriind una mai buna….