Thrystan

Mancatorii de cacat au venit infometati la cantina de mancat cacat si pentru ca era prea de cacat, au decis ca e cazul sa se pise pe ea de cantina si sa se duca sa caute un alt loc in care sa isi umple matzul.

Speriati de un caine bicefal, au purces catre drumul de abces catre gura targului, unde ii astepta o pisicuta micuta, buna de salvat catre asociatia de muisti “Cutzu Cutzu”. Faza la care Dumnezeu s-a pogorat random asupra mancatorilor de cacat si i-a sters la gura cu foaia din urma a Bibliei, cea pe care scrie “aceasta publicatie este un pamflet si trebuie luata ca atare. sau doar luata tare… intre buci… stiti voi, la sters…la cacastoare”.

Intre astfel de elucubratii pacatoase nici cel mai mare mancator de cacat nu a rezistat si s-a scapat, dar oare cu ce, cu ce s-a scapat? Evident, nu cu cacat, ca ar fi redundant, nu-i asa? Mancatorul de cacat epilat (cacatul nu era epilat, din fericire nu are par, decat daca ai mancat un caine de la asociatia Cutzu Cutzu) conducea grupul de scatofragezi printre noiane de urofili, ca si cum Moise ar fi despartit in 2 pisatul din buda si in mijloc ce sa vezi… un cacat.

Case cu un singur cat… de cacat. Si un mare amnar cu care sa dai foc la casele de cacat cu un cat, pentru ca daca catzi cu privirea in alta parte, va trebui sa retii ca nasul iti va fi mutat din loc de mirosul de cacat ars, prajit, flambat, sautee. Iar daca Dumnezeu trage apa si stinge lumina si merge la culcare, se va impiedica de nadragii din vine si isi va da seama ca nu s-a sters inca la cur cu toata umanitatea…

Ca il apasa ceva pe cosul de pe fesa dreapta… Ca o mica crusta de cacat in jurul unui buboi purulent. Omul… hemoroidul… humanoidul, care il jeneaza. Sa-i zicem Jenel… crusta de cacat de la curul Domnului. Incantat de constiinta!

Cum ar fi daca intr-o zi lui Dzeu i s-ar pune pata pe noi toti? In primul rand, ar trebui sa gaseasca o metoda cool si apocalipseasca de a ne beli pe toti, dar si eficienta, sa nu cumva sa scape vreun fraier. Filmul “Legion” ne prezinta momentul in care Pamantul e atacat de ingeri, iar singurul care ne apara este arhanghelul Mihail, jucat de “albinosu’ din Codul lui Da Vinci” (Bettany).

Confuzi? Watch the fucking trailer!

Cica filmul e R rated, ceea ce nu poate decat sa ma incante, iar faptul ca ingerii sunt un soi de zombie/paianjeni cu aripi e si mai hilar. Dracu’ never seemed so friendly!

Picatura din cer vino inapoi
Catre ochii albastri
Caci nu stiu ce sa mai cer
Cand am ramas orb, fara astri
La sanul iubirii zac, sunt de piatra
Astazi sunt mort, maine pier

In mintea-mi aprinsa se perinda
Imagini moarte de frica
Orbirea-mi cat va sa tina?
Sfarsitul cand va sa vina?
Din moarte in viata m-aduce
Un inger nestiutor, far’ de cruce
Un inger femeie, un inger dulce

Si pier si mor si ma tine pe pamant
Si as vrea sa fiu praf si sunt aici, legamant
Si ma tine si ma saruta si vreau sa pier
Si nu ma lasa in iad, azi sau ieri
Si e un inger ce sangereaza izgonit
Fara de aripi, gol, dar m-a iubit
Si iat-o langa mine om
Cazuta din ceruri, atom alb cu atom
Tinandu-ma in lanturi de puf
Saruturi de cristal, angelic zaduf…

Si o tin langa mine cand cade
Raiul o cere inapoi, ah doamne
Si o leg de a mea mana, nu vreau sa se ridice
Armate ingeresti nu vor ca ea sa pice
Cu un muritor ca mine
Asa nu-i este bine
O leg de pamant, o leg de carne
O leg de suflet, o las’ far’ de Doamne
Si ma tine in brate, se sfarseste sentinta
Si din inger acum, iata e Fiinta…

Astazi mi s-a oprit ceasul
Timpul a stat sa asculte lumea
Masurand versul,cadenta si pasul
Soarta ne rade in fata, glumea?
Inghetati toti, ingeri de vanilie
Zambind,plangand pe umeri ninsi
Singuri, retrasi, cuibariti in familie
Aprinsi de conflicte, sau poate stinsi

Dumnezeu si el se uita, tace
Lumea asta-i pura acum, si-i pace
Stins-am lumanarea cu o boare
Tras-am draperii, miros de culcare
Vantul e solid, ratacit , un punct
Alungat, azi singur, fix si decazut
Si noi toti doar pene ingeresti ce cad
Acuarele albe pe-un portret prea fad

Ochii sunt frumosi, fiecare stie
Ca ai sai sau altii, plang doar apa vie
Dar acum cand cade, la final cortina
Lumina e gheata si timpul casca incet
Ganduri si randuri iti patrund sec retina
Secunda ingheata, dar se poate mai lent
Sunt un pacatos, iertat pentru ca-i trist
Caci prezentul sta, si nu-si are artist

Ceasul meu acum merge, un pic inainte
Cu aceleasi spaime de a intazia, omenesti
Tinand un dinte impotriva, tinand minte
De secunda ce tace mereu sa te feresti!