Thrystan

I believe in everything you do not
believe it’s too late to get shot
in the foot
running out of kerosene
we cannot fly any more
running out of obscene
i can’t be a whore

extension of my being
prostethic of my core
forget me not or something
remember when I’m gone

sunset is an end
of the day that starts
with a sun that rises
too many miles away to be hot

not a cure
not disease
not impure
not a tease
not a heart
and not a smile
not a card
and not a style
not a kiss
and not a slap
not a poem
not some crap
not for me
and nut for you
nothing goes away
when blue

A layer of tranquility
upon the eyes of beasts
these women of no name
replaced the kiss with fists

small time criminal
making it big or enlarging it
weak and sexual animal
making it boring and predictable

unable to cooperate
copulate and create a device
unable to operate
like an action man
we’re reduced to action hen
tin men can…

love was years ago
the best selling gear
now we’re all ’bout growth
boresome blowjobs, queer

we’re so much lusting  for flesh
could swear we’re cannibals
our slaughterhouse’s the bed
the clit is everyone’s

sex was all about
robots doing me
robots doing the robot dance
robots doing the she

fuck was all about
jacking into a port
plug and play, go away
disconnect, abort
stop, you’ve got a virus
disinfect or quit
format all your body
end up getting hurt

love is all about
the size
of your wallet
of your dick
of your iq
of the trust
of the humour
of the tumour
called heart…

They say : “I’d lie for you ”
They say: “I’d cry for you”
I say : “I’d fuck you good”
You wanna eat that shit?
All lies of love sick stories
All coke wrapped up in worries
And worms that glitter starring
In films of tears, varying
A she to love a him
So dumb believe this shit!
It’s new and wrapped in rose
And love has no defeat
But lovers like to pose
And linger at their feet
I see it right through me
I’ve known cliche for long
I’ve known the way to be
When faking her a song
To seem to her so struck
To kiss her just to fuck
To write her just to bleed
To give her in the need
So dead, so dead…now
This feeling makes me sick
It makes me wanna shout
And beat God with a stick
For givin’ us the feeling
A bit before the brain
Restraining me the needing
Presenting me the pain
Far rusted to be human
I am a beast love fired
In chase of just a woman
This fuck-hunt got me tired
For days I would just bleed
Exchanging now my soul
Exchanging way of human
And tasting angel seed
I’d save the world from me
And cure you all of hate
I’d wrap my death in rose
And name it love …for fate.

Soarta albastra deschide-ti mormantul spre mine
Sa vad cum miresele danseaza stinse
Sa vad cat timp mi-a mai ramas
Sa fiu un mire inecat in sange

Zeita inghetata in alb
Deschide-ti sufletul spre mine
Pietrifica-mi fiinta cu ochii tai albastri
Fa-ma una cu cerul din care ai coborat

Fie ca jertfa mea sa-ti fie pura ascensiune
Zeita alba si divina,
Zeita mea, zeita cruda
Zeita draga, zeita nuda
Dumnezeul meu feminin

Ingroapa-ma intre lacrimile tale dulci
Si in buzele din care arunci porunci
Zeita, ucide-ma in sarutari interzise
Porunceste cerului sa murim printre vise

Acopera-mi ochii cu sanii tai albi
Si muritorul nu va primi
Atat de mult , nici macar in Rai
Dar in Iad, eu voi stii a primi

Sa cadem impreuna striviti de portile Raiului
Poleiti cu aur, pacatosi si banali
Alunecand in pacat, devenind carnali
In dragoste inlantuiti prin carnea umana

Raneste-ma zeita si ne vom umili in ceruri
Dezbracati de aripi si despuiati de carne
Rastigniti pentru convingeri placute
Dedicati unei iubiri intense, obsedante , crunte

Gazduieste-ma in fiinta ta regeasca , divina
Coloreaza tavanul universului meu inecat in lacrimi
Hai sa pacatuim impreuna in mireasma de iad
Haide cu mine, sa cadem, sa nu mai cad…

Sangele iti tremura de dor
Carnea vibreaza, celulele dor
Si incet, incet parca mor
Nu ma  mai regasesc in alcool
Te iubesc, explic asta atat
Te iubesc, atat de divin si de mult
Cu iubirea ta ma trezesc si adorm
Ochii tai imi staruie chiar si in somn

Te raneste lipsa mea, ma visezi
Si etern, doar eu, ai vrea sa ma pastrezi
Iubesti fata mea ce iti arata iubire
Iubesti momentul cand vreau sa iti dau fericire
Si stii ca voi fi acolo mereu, pentru tine aici
Sa iti spulber indoiala, sa-ti fiu pavaza intre frici
Iti place cand nu mai esti rece, lipita de mine
Cand ma indrept spre a fi cu tine, in tine

Ne iubim, ne ghicim , in eterna telepatie
Sentimentul din mine ti-l dau tie, doar tie
Simti clipa de tacere, si ah vine-o durere
Ma alini, imi zambesti ma strangi de mana
Este-un basm tragic devenit ferice, tu zana
Eternul este-n clipa din ochii tai cand sclipesc
Si secunda cand lacrimi vars si iubesc
Lacrimi pure, ale mele dure cand mi-e dor
Si fara tine, inchis in dementa sigur mor
Singuratatea ce va sa nu mai fie, dispare
Acum sunt eu aici, cu tine, doar tu…nu-i mirare
Caci doar iubirea te poate aduce asa
Doar iubirea ta imi poate gura usca
Sa imi curga sange in vene rapid
Sa fiu nebun fara tine, sa ma agit
Sa ma-mpiedic, sa cad , sa nu ma ridic
Stralucesti ca un soare ce esti… sunt mic
Luminat de tine…vom cadea printre stele
Alti indragostiti isi vor pune o dorinta
Sa se iubeasca cum ne iubim cand esti in bratele mele…

Facusem dragoste cu o ora inainte si acum puneam pamantul cleios peste fata ei machiata cu scumpe pudre. Plouase toata ziua si mi era foarte greu sa infig lopata in cleiul ce mi se impotrivea. Acum burnita firav, iar ace de acid imi impungeau pielea. Cred ca asta e o forma fizica de vinovatie…

Ii inchisesem ochii, dar acum cand o ingropam ii regaseam deschisi, pleoapele ei pareau transparente, in timp ce ochii verzi ma fixau nu cu ura, ci ganditori cum au fost mereu. Aveam bataturi in palma de la sapat. Nu eram obisnuit cu asta. Niciodata nu am fost, caci am preferat munca de birou, munca de intelectual, ratare oare?

Paradoxal imi era teama sa nu ii frang vreun oscior pretios dragei mele, acum ca era atat de frumoasa si rece. Afanam cu grija pamantul deja pus peste trupul iubitei. Cat noroi…Ce  noaptea nepotrivita sa-ti ingropi pacatele si dulcea femeie care iti luminase viata. Ii vedeam buzele intredeschise si ma puteam gandi doar la ultimul sarut pe care mi l-a dat vreodata. I-am supt tot aerul din alveolele pulmonare cu acel sarut… I-am scos oxigenul din hemoglobina si i-am absorbit sufletul printr-o pasionala unire de guri frematatoare.

Buzele ii tremurau, de parca ar fi simtit ca i se da ultimul sarut. Nici nu stiu daca a avut timp sa ii treaca toata viata prin fata ochilor…

Eram atat de fascinat de corpul care se odihnea in fata-mi ca nu constientizam inca faptul ca ea este moarta si ca am pierdut-o pe vecie. Era de parca nu ma fascinase niciodata corpul desi il parcursesem de atatea ori cu privirea, cu atingeri, cu sarutari… O stranie senzatie de posesie ma incerca…corpul ei imi era rob acum, caci sufletul ei naravas nu mi-a fost niciodata supus. Lanturi invizibile o legau de mine, si inca o pereche de lanturi mov, astronomice se ridicau invizibile de la incheieturile ei la ale mele si la cer… Putina lumina a noptii o regaseam fugara pe dintii ei care se iveau timizi dintre buze.

Murise cu gura intredeschisa cautand aerul de care o privasem in clipa mortii. Cu mainile inlantuite in jurul fragedului sau gat o vedeam cum plange incercand sa ramana pe taramul celor vii, adunandu-si simturile si amintirile in ultima suflare. Acea ultima boare pe care mi-a aruncat o in fata. I-am simtit sufletul cum urca prin narile mele… Prin ultima-i respiratie calda m-am simtit atat de purificat ca si cum sufletul ei m-ar fi ars la mii de grade. Eram sterilizat, dezinfectat, pur.

Mainile mele au ramas in jurul gatului ei minute bune, ce au parut zile. Fiecare secunda din clipa cand o cunoscusem a revenit in memoria mea si s-a petrecut activ in creierul meu incins de crima. Murise dorind ceva, logic…aer.
Mereu a zis ca avea nevoie de mine ca de aer. O privasem de cele 2 “aere” pe care le-a avut constant in simtire. Si de viata…

Ma intreb ce a gandit despre mine in ultimele secunde. Ma intreb daca a murit cu imaginea mea pe retina. Ma intreb daca ar fi vrut sa ma omoare pentru ce ii fac. Oare a trecut cu bine vamile ingeresti? Sau vapaile ii gadila coapsele pe care le mangaiam acum cateva ore?

Nu pot sa zic ca am strangulate-o brusc… De abia facusem dragoste si era firesc sa o mangai pe tot corpul. Sa insist pe umeri, sa insist pe sani, pe omoplati pe gat. M-am jucat cu fiecare milimetru al pielii ei, astupand pe rand sute de pori cu mana mea grabita, ce oscila intre crima si mangaiere. Ma speria si ma enerva pulsul ei pe care il simteam trecandu-mi degetele peste albul gat. Ma scarbea ca in acea seara ploioasa, cu draguta mea moarta in fata ma gandeam la placeri carnale. Nu eram unul dintre acei perversi care se bucura, o data ajungi in situatii trecute de orice limita a normalitatii.

Eram inca socat de faptul ca ea isi parasise trupul, sufocata de mana mea. Inca mai mirosea a parfum…mana mea. Se parfuma mereu pe gat cu o miscare de lebada.  Era firesc ca palma mea, care se inclestase fatal pe pulsul ei sa miroasa a parfumul ei dulce. Era de parca deja i se adusesera flori la un mormant nesapat. Pentru o secunda am urat pamantul ce o acoperea si am inceput sa-mi infig unghiile in el, incercand sa o scot de acolo. Am dat peste talpile ei afundandu-mi mainile in pamant. Daca era vie s-ar fi gadilat acum. Ba chiar mi s-a parut ca a zambit…chiar si moarta.

M-am infiorat…

In noaptea acea plina de penumbre eram singurul de pe pamant ce stie ca picioarele pe care le ating au unghiile facute cu rosu. Multi ar fi banuit, altii ar fi ghicit, poate era evident pentru unii, dar pentru mine era certitudine. Si le facuse inainte de a ne incepe jocul erotic precedand inlantuirea in dragoste. Cata grija avea la pedichiura. Oftam in sinea mea stiind ca radacini de plante stricau oja de calitate pe care o folosise. Acum aveam si eu pamantul umed sub unghii.
Intotdeauna am urat senzatia asta… Pamant sub unghie, ceva sub unghie… o unghie rupta, o pielita rupta.

Pragmatic sa fi fost ea ar fi fost ingropata de mult si eu plecat sa ma imbat sau acasa sa imi dorm cosmarele chinuit de strigoi si constiinta. Dar nu ma puteam face sa ii acopar fata. Pamant peste fata ei gingasa? Fata pe care o aveam in cap cand ma gandeam la ea. Ce aveam sa tin minte peste ani si ani din toata faptura ei de 50 de kilograme?

O fata gingasa, alba cu trasaturi rotunde. Fiecare gram de carne fusese distribuit perfect de creator si ceea ce nu era la locul lui se ridica la loc in zambet. Gropitzele imi inghetau timpul si ma faceau sa cred ca “merita”.
Acum ea zacea in groapa si eu ma gandeam la gropitze. Afundat pana la gat in tragicul situatiei mi-am permis un zambet formand la randul meu o gropitza, una sarcastica si inutila.

O rama imi tulbura gandurile trecand printre degetul meu mijlociu si aratator. Infiorat si scarbit am sarit ca ars si m-am scuturat violent sa scap de fiinta aia zemoasa. Orificiu buco-anal… se usura pe acolo pe unde se hranea…
Turbam la gandul ca mii de astfel de vieti se vor strecura pe deasupra ei, pe langa ea… prin ea… Tremuram si in curand mi-am pierdut respiratia. Imaginea ei pline de rame si viermi m-a panicat intr-atat incat am inceput sa o dezgrop frenetic arucand pamantul in toate directiile. Imi era greu caci ploaia se intetise si pamantul moale nu ma asculta…

Dupa ce am sapat jumatate de ora i-am gasit genunchii si apucand-o de ei am tras-o de sub pamant in bratele mele stropindu-mi fata cu noroi si acoperindu-ma de pamant. Era incredibil de rece si de rigida… Ii mangaiam picioarele si fata cu dragoste curatand-o de pamant.

When the Sun feels dark and cloudy
You find a thought of joy that fills your heart
Knowing you will never be alone
A loving soul is out there
Only search can bring it here
And expose it to my eyes
When her gentle spirit lies
She’s a mirror of my hopes
All I wanted , never less and nothing more

Whenever song was sang a bloodstain would be near
So spreading like a disease , producer of a tear
It’s love so cold at times, and other times in fire
The cause of most my rhymes ,the feelings’ bluest choir

And did you ever know you cut the flame from start?
You said a no so causing a sinful lost of art
There’d be some million words enchained in your name
I’d be the one to link them and burn them In our flame

How could I let you go not seeing heaven’s plan?
To make me blind and seeing to make me your last fan
My house is now a desert, so empty, cold and burning
A tear races down my cheek to drip to no returning

At least this desert got life in tear’s wet illusion
A flower sprung from ashes to find out my lost fusion
The wind so sharp and natured in will only to kill
Has shattered this sad flower , and now the air is still

It’s beared on the wings of eagles on the fly
It reaches fields and seas , my soul is twitching, why?
She gazes towards skies and sighs , not knowing
One flower falls from heavens and in her hand it’s growing

My fire is in her hand , my tear got transported
I lacked so much the courage, this old love I aborted
She never knew that my art would be so hers forever
And lifting towards clouds she’s so much on the travel

An odisey of love fulfilled so finally mine
The being wished so pure is coming and it’s fine
Few seas apart and seconds the joining is a must
Few steps on earth and stones, away the dust!

But wait! The air is not still, the storm is raging
The flame is back again perhaps a murder staging
I’m triggered by this maelstrom , my head is madly burning
She’s lost on seas, on grounds and lacks final returning

So killed on stones and fire the Eden was my rival
The gods decided murder against her pure arrival
I’m there to see the glimpse of her sad trembling body
My face is now a rain , my soul is marshes…muddy

The love I found was rushed , a test from up above
They pushed so cruel and waited: this is love
A game of bets from angels all gambling a one fear
‘Cause this is the only feeling: a flame to melt the tear…

Sunt prea bogat pentru a zace-n asta boala
Un munte de simtiri prabusit peste mine
Sunt ca o unealta mult folosita si goala
Astept ziua roua inchinand sa m-aline

As vrea sa-nghete clipa si cerul jos sa vina
Sa-i contemplez prezenta angelica si fina
Caci trupu-i o gradina de trandafiri maiastrii
Iar ochii-nchid tot cerul in straluciri de astrii

Iar torta buzelor ma indeamna a pune o dorinta
Pe care doar sarutul a implini-o poate
N-avem destul din rai, din iad sau din credinta
Sa cred ca esti reala , nu rasuflari si soapte

Mi-esti muzica ce-nfioara ca picatura rece
Pe pielea calda, moale,cand timpul nu mai trece
O vana pulsand plina d-esenta ta de-a fi
Boboc de floare alba caznind  a inflori

Esti steaua nova alba in clipa ei de gratie
Ce face din sfarsitu-i stelara grea senzatie
Un scrijelit luceafar, pe cer un giuvaier
Cand cerul te va prinde voi sti ca astazi pier

Si nu este nevoie sa prind un inger viu
In cusca de-o secunda iubind a-l sti aproape
Caci te-am avut pe tine, dar n-am stiut sa fiu
Cristal in palma ta si podul dintre ape

Prea sus tu esti de mine, din vita ingereasca
Un pamantean nu poate perfect sa cucereasca
Ramane-un singur gand impur de-ar fi real
Eu sa ucid pe mine, sa fiu in rai, pe-un mal

Dar vai caci malu-i negru iar clipa-i sufocanta
Din rai am lunecat-a in iadul far’ de apa
Si-nchid un ochi strivind o lacrima de ura
De ce nu-esti tu aici, ca mine de impura?

Si prins imi e destinul in lanturi ferecate
Blocat in pesteri negre, in iaduri desantate
Ma vezi orbind, cazand, departe iar de tine
O crima ai produs tu, ucis dar sunt de mine

Si nu te lasa gandul, esti una cu Fiinta
Ce-a harazit iubirea si mila, si constiinta
Ce poate face-un inger cand demon i-este drag
Prea mult eu te iubesc in jos ca sa te trag

Vrei iadul doar cu mine, sa impartim durerea
Ma doare sa refuz, dar crunta-ti este vrerea
Fii inger draga fiinta, nu demon ego-ucis
Fii un cristal,lumina, nu-amorul ros’ inchis

1

i sold my soul to death
i couldn’t stand my breath
i cut my flesh too much
i couldn’t stand the touch

and this is only a monster
the demon that you hate
and i am not your answer
and death’s my final fate

today i can’t repent
my god is ignoring me
i try to cry, i can’t
my god, my lord is she…

i’m trapped before tomorrow
in bleeding and despair
i’m letting out the sorrow
broke doll, with no repair

2

i’m searching for myself
‘n the mirror and in you
i’ve given all the help
to people, old and new

i want a space… my own
a cross inside your soul
my synapses were blown
dramatic white black hole

and nothing hurts me now
when you are all but near
there’s nothing here to wow
a “me” that’s filled with fear

i’ve given all i’ve got
and still there’s more to give
i’ve given up on me
or else i couldn’t live

3

an angel stole my sight
approaching my heart beat
i’ve lost my sight and kite
i’ve dragged my feet…

i’ve been walking for years
without a destination
i’ve been drowning in tears
and she’s my mortivation

we’ve seeded a tree of life
as my death was blooming
we have polished the knife
i’m tired of resuming…

a tear in the corner of my eye
a tear for each time i want to die
a smile for each time i wanted to live
i’ve never smiled, please believe

4

i want to be like you
so pure and alive
i’m rotten inside, it’s true
only my core can thrive

i open my eyes each day
to see the same jail cell
i hate the price we pay
to lay a life in hell

and i’m glad that i’m crying tonight
glad that my soul felt a bite
a chunk of it’s missing for you
i am the same, only blue

i am a piece of dirt
where you’ve seeded a flower
i want to be hurt
forever, for an hour

5

i’ve had my share of life
i want my share of death
i’ve finished tears and cries
my soul has wet the bed

there’s nothing here for me
unless you count the pain
that sets me free each day
i’ve tears for your rain

the lies we’re told as youths
’bout flowers and sweet princesses
are tragically the truth
we’re junkies, soulless messes

the lie i told today
was me saying “i love you”
and my lips became grey
i’m talking to myself, it’s true

6

i am all alone in dirt
fragile and so dead
nothing left to hurt

i am all i know
all i know to hurt
i am my own man
just a piece of dirt

i have no more tears
so i’m crying blood
i gathered all the fears
inside a bitter flood

and this is my own world
sadistic, sick and sour
it should  be left untold
but this is my last hour

Für den Engel liebe ich