Thrystan

Insula Pacii era departe de lume, o bucata mica de pamant inconjurata de ape pe care traiau multi pescari cu familiile lor. Ei toti duceau vieti linistite inotand, pescuind , spunand povesti sau jucandu-se in apa cristalina. Soarele lumina cu blandete padurile de meri si peri de la marginea insulei iar valurile mangaiau nisipul fin de pe plaja. I se spunea Insula Pacii caci niciodata nimeni nu se certase cu alta persoana in acel loc frumos.
Ron era un baiat sarac, un biet pescar la marginea unui sat uitat intr-un colt al lumii. Parintii sai erau si ei pescari si il crescusera pe Ron sa fie un om cinstit si mereu vesel oricat de grea ar fi viata. Baietandrul avea parul negru si carliontat si era inalt si slab, iar in ochii sai verzi se citea o mare curiozitate.

Ron avea aproape 14 ani si timpul trecea parca prea repede. In acel an pescuitul mersese prost si acum se apropia si ziua baiatului. El devenise trist si se gandea cu grija la parintii sai si se ruga pentru ei in fiecare seara inainte de culcare. Intr-o seara ca oricare alta, frant de oboseala Ron se aseza in pat si isi incepu rugaciunea obisnuita, dar il cuprinse un somn adanc si nu apuca sa isi termine ruga.

A doua zi Ron s-a trezit cu parul ciufulit si cu o durere de spate. Avusese un vis foarte ciudat in care el se gasea intr-o pestera mare si albastra luminata de o enorma perla verde. In clipa in care el a atins perla mai multe zane au aparut in jurul sau. Zanele dansau si ii zambeau toate indemnandu-l sa ia acea perla fermecata. Ron facu acest lucru dar se vazura doi ochi stralucind in intuneric in departare si baiatul scapa perla speriat. Atunci s-a trezit…
Intr-un suflet Ron a fugit la mama sa sa ii povesteasca ce visase. Ea spala niste rufe afara in curte, iar tatal sau plecase deja sa intinda plasele de pescuit. Mama lui Ron era o fiinta slaba si inalta cu ochii negrii si cu zambetul mereu pe buze. Gasea mereu cuvinte de alinare pentru baiat sau tatal sau. Numele ei era Freya.
Freya: Buna dimineata Ron! ( il intampina cu zambetul pe buze pe baiatul ciufulit si somnoros)
Ron: Buna dimineata mama! Unde e tata?
Freya: A plecat sa intinde plasele de pescuit. De aseara vantul bate altfel si poate asa o sa avem mai mult noroc la pescuit.
Ron: Am avut un vis ciudat ( zise baiatul sovaitor scarpinandu-se in cap)
Freya facu ochii mari curioasa si se opri din munca ei gata sa asculte povestea baiatului.
Freya: Poti sa mi-l povestesti si mie?
Ron( un pic rusinat): Nu e cine stie ce. Eram intr-o mare pestera albastra si cateva zane frumoase dansau in jurul meu. Apoi am atins o mare perla verde si o creatura ciudata m-a privit. Si apoi m-am trezit…
Freya( zambind) : Un vis destul de frumos. Poate inseamna ceva. Poate vei gasi azi o perla pescuind mai aproape de tarm.
Din departare se apropia Cron, tatal lui Ron si sotul Freyei. Era un om inalt si bine facut cu o barba lunga si neagra si o privire aspra dar agera. Istetimea sa era vestita in tot satul, iar Cron se mandrea cu faptul ca toata lumea ii cerea sfatul.  Ajungand la poarta casei Cron isi saruta sotia si isi mangaie pe cap fiul.

Partea a 2-a

Related posts:

1. Lacrima Marii, partea a 2-a
2. Lacrima Marii - partea a 5-a
3. Lacrima Marii, partea a 3-a
4. Lacrima Marii, partea a 4-a
5. Crape Diem