De voi fi zeu
de Thrystan pe Jul.16, 2009, in Poezii
Nu ma poti ingheta, am sange de foc
Imbaiat in apele Nilului si in cer cu soroc
Blestemat muritor cu dorinta mereu de-a trai
Haituit de prezenta celor ce m-ar rastigni
Am ochii verzi, albastrii, negrii sau sunt orb?
Am zeii reali, ma-nchin la pietre sau la om ?
In fruct am patimi caci sunt descendent murdar
Adam , pan’ azi ne-a fost un tata dat in dar
Aruncat noua pentru vina crestina , ca o lumina
Ce in cugetul meu nu patrunde, iar mintea-i senina
Ochii deschisi si prea bine va vad , tarandu-va
Clipind, zambind pe aceleasi triste melodii
Zeu eu nu sunt, dar urasc sa va vad iar urandu-va
Ma scarbesc de om si de perpetua dorinta de-a fi
Un pas mai sus, un alt apus, un om sus pus
Eu le-am redus la a muri si a gasi culcus de zeu
In Partenonul cel de vis, in Elizeele mele de ateu
Vai ce sange sleit curge in mine, sunt om
Nu mai am foc in priviri, si cu totii muri-vom
Am cazut in pacatul de auto-zeificare si e o boala
Ce nu cunoaste leac si nu se-arata intreaga, goala
Zac golit de seva mea, zeu de medalion , amuzant
Clovn al universului prabusit, inca un imitant
Al celui ce e sus si ma priveste si pe mine ,si-ar fi
Atat de vesel sa ma vada intre ei , dumnezeii
Related posts:
July 17th, 2009 on 08:05
Pana la urma cred ca auto-zeificarea asta il face pe om atat de scarbos. Sau penibil cel putin. Pur si simplu nu putem accepta ca suntem un mare nimic.
July 17th, 2009 on 12:38
eu sunt mic, nu stiu nimic…dar mai stiu ca omul e cea mai apropiata reprezentare a ideii de divinitate…nimic nu a fost realizat atat de complex, atat de frumos din toate punctele de vedere (carnal, mental, spiritual)…umm…e lunga polemica si risc sa par ipocrita tocmai din cauza acceselor mele de mizantropie, asa ca te contrazic spunand doar: “nu-i asa cum zici dumneata!”…ehh contra-argumenteaza, daca poti…